Schinduful (Trigonella foenum-graecum, Familia Leguminoase, înrudită cu sulfina) este o plantă aromatică, anuală, ce atinge înălțimi cuprinse între 30 – 60 cm și cu ramificații doar spre partea superioară a tulpinei unde se pot vedea frunze ascuțite, trifoliate (asemănătoare cu forma frunzelor de trifoi) și florile de culoare alb – gălbui, iar la bază sunt albastre – schindufliliachii, grupate câte două între tija tupinii și codița frunzelor. Din flori se dezvoltă, după perioada de înflorire, niște păstăi subțiri, puțin arcuite (ca forma unui coic), în care se găsesc semințe de culoare brun – gălbuie utilizate încă din antichitate în scopuri terapeutice.

Schinduful este o plată medicinală, aromatică (asemănător la miros cu leușteanul) originară din Asia, însă a fost cultivată în India, Egipt, nordul Africii și în sudul Europei. La noi în țară se întâlnește sporadic, prin grădinile și vâlcelele cu soluri calcaroase numai din sudul țării, de-a lungul Dunării; se crede că a fost adusă pe meleagurile țării noastre din Bulgaria, unde – împreună cu cimbrul - sunt utilizate foarte mult ca și condimente.

De la schinduf cel mai mult se folosesc semințele măcinate (au gust dulce-amărui ca și zahărul brut ars), iar din plantă, în special în India și în Egipt, se utilizează doar lăstarii tineri care sunt folosiți, cu sau fără alte legume proaspete, pentru prepararea salatelor și a mâncărurilor.

 

Citește mai mult despre schinduf pe 5Fructe. Ro: